Bun venit in Comuna Vanatori - Iasi

EVOLUŢIE

Comuna Vânători este situată în partea de nord-vest a judeţului Iaşi, la 95 km de municipiului Iaşi şi la 25 km distanţă de oraşul Paşcani. Comuna are în componenţă localităţile Vânători, Criveşti, Gura Bâdiliţei, Hârtoape și Vlădnicuţ. Principalele artere rutiere care străbat comuna Vânători sunt drumurile judeţene DJ 208I Vânători – Criveşti – Gura Bâdiliţei şi DJ 208N Vânători - Lespezi. Repartiţia şi evoluţia în teritoriu a reţelei de localităţi, în ansamblu, este rezultatul unui complex de condiţii naturale şi social economice care s-au manifestat în diferite etape istorice. Aşezările rurale au evoluat, în principal, sub acţiunea factorilor social-economici, dar s-au dezvoltat şi sub influenţa mediului natural, a localizării în raport cu posibilităţile de alimentare cu apă, cu existenţa unor resurse (lemn, piatră, loc de cultivat şi de păşunat), a unor microclimate de adăpostire, a terenurilor prielnice pentru extinderea vetrelor, etc. Despre originea şi apariţia satului Vânători nu exista documente scrise, însă din datele culese de la unii bătrâni rezultă ca această asezare a fost infiintată în anul 1465, când, în urma bătăliei lui Ştefan Cel Mare cu tătarii la locul numit “Coasta Şanţurilor”, situat la 2 km NE de actualul sat Vânători, acesta a dăruit lui Nică Stolnicu o porţiune de teren. Acesta din urmă s-a stabilit în acest teritoriu (vatra satului), având obligaţia să construiască un observator de veghe (la est de satul Vânători). Atragând aici si alte familii, s-a format o asezare omenească având numele Stolniceni. Periodic, această denumire a preluat şi numele moşierilor care au stăpânit aceste meleaguri. Vatra satului s-a marit treptat. Despre originea satului Criveşti nu există documente scrise, însă se presupune că acest sat ar fi luat fiinţă dupa anul 1500. Primii locuitori au primit pământ pe aceste meleaguri de la Domnitorul Stefan Cel Mare. Bătranii spun că numele satului vechi (Bâdiliţa) se trage de la un răzeş zis Badea Vasile Niţă, care a fost primul locuitor si întemeietor al satului. Acest sat a facut parte mai tarziu din Moșia Mănăstirii Probota, care la vremea aceea ajungea până la Ruginoasa. La împroprietărirea din 1864 şi clăcaşii din acest sat au primit pamânt, astfel că satul s-a dezvoltat continuu. Primele aşezări omeneşti pe terenul actualului sat Hârtoape au fost construite în anul 1712 ca urmare a unor concesii făcute de Mănăstirea Probota prin acordarea unor mici porţiuni de teren clăcaşilor, pentru a-şi construi locuinţe. Satul şi-a luat această denumire datorită asezării sale intr-o zona de dealuri strabatute de râpi, coline, ravene, etc. Nici despre satul Gura Bâdiliţei nu există documente care să ateste primele asezări omeneşti pe teritoriul satului de azi. Din datele culese de la unii bătrâni reiese ca primele case au fost construite intre anii 1864 – 1868, în urma improprietăririi țăranilor pe moșia Mănăstirii Probota. Deoarece asezarea se afla la varsarea pârâului Bâdiliţa în râul Siret, la inceput acestei aşezări i s-a dat denumirea de Gura – Pîrîului, însa ulterior aceasta denumire a fost schimbata in aceea de Gura Bâdiliţei, probabil avand în vedere că satul este așezat la intrarea în satul Bâdiliţa (partea sudica a actualului sat Criveşti). Satul Vlădnicuţ este cea mai mică așezare de pe raza comunei Vânători, el luând fiinţă în anul 1926. Prin exploatarea pădurii Vladnici de catre arendașii evrei, a ramas o poiană de cca. 3ha care a fost cumpărată de către cei care vor fi viitorii locuitori. Datorită faptului ca această așezare se afla situata în mijlocul codrilor Vladnici, satul, fiind o așezare mică, a luat denumirea de Vlădnicuţ. Primele locuinte ale populatiei de pe aceste meleaguri au fost construite din nuiele acoperite cu paie, stuf sau șindrilă si se compuneau din doua camere (tinda si odaia mare), iar în faţă aveau prispe, care la început erau din lemn, iar apoi din piatră. Locuintele erau amplasate catre stradă, iar in spatele acestora se construiau anexele gospodărești (șuri pentru vite, ocoale, perdele pentru oi, cotețe, coșare, beciuri în pământ). Ulterior, odată cu dezvoltarea societății, aceste construcții au început să primeasca influențe de la orașe, schimbandu-și tipologia si materialele de construcție (chirpici, cărămidă, fiind acoperite cu tablă, azbociment sau țiglă. De asemenea, și anexele gospodărești au început să se construiască din aceleași materiale ca și locuințele. Și gardurile, inițial din nuiele, au început a fi treptat înlocuite cu garduri din scânduri, sârmă, iar în prezent chiar din beton. În trecut, satele de pe teritoriul comunei nu au fost reședintă de ținut sau Ocol și nici nu sunt cunoscute pe teritoriul comunei monumente istorice sau ruine necercetate. Actuala comuna Vânători ca unitate administrativ – teritorială a fost înființată la data de 20 iulie 1908 sub denumirea de Stolniceni – Ghițescu, având în componenţa sa satele Stolniceni – Ghițescu (actualul sat Vânători), Bâdilița, Crivești si Gura Bâdiliței, care fac parte și în prezent din această comună, precum și satele Sirețel, Humosu, Bereslogi și Slobozia, care actualmente sunt cuprinse în comuna vecină Sirețel. Până în anul 1908 toate aceste sate aparținuseră de comuna Lespezi. În forma descrisă anterior, comuna a fost administrată până in anul 1926, când, în urma venirii la putere a Partidului Liberal, senatorul Stefan Ivan, care avea moşia în jurul satului Bâdiliţa, mută sediul comunei în satul Bâdiliţa si fiind administrata sub această formă până în anul 1928. În această perioadă comuna Bâdilița avea în componența sa satele Bâdilița, Crivești, Gura Bâdiliței, Țintirim şi Hârtoape, iar satul Stolniceni Ghitescu aparţinea de comuna Lespezi. La începutul anului 1929 se desfiinţează comuna Bâdiliţa, luând fiinţă comuna Sireţel, cu reşedinţa în satul Stolniceni Ghițescu. În anul 1930 comuna a fost complet desfiinţată și toate satele componente au trecut la comuna Lespezi. În anul 1931 comuna a fost reînfiinţată, cuprinzând satele Stolniceni Ghițescu, Bâdilița, Crivești, Gura Bâdiliței, Vlădnicuț, Slobozia, Bereslogi și Humosu. Satele Slobozia, Bereslogi și Humosu au aparținut de această comună până în anul 1943, când au trecut la actuala comună Sirețel, din componenţa căreia fac parte și astazi. În anul 1955 sediul comunei este mutat în satul Crivesti, iar comuna ia denumirea de Criveşti, functionând astfel până în anul 1961, când sediul comunei este readus la Stolniceni Ghițescu, după care va purta și denumirea până în anul 1964. În această perioadă comuna are în componența sa numai satele Stolniceni Ghițescu, Crivesti, Bâdilița, Gura Bâdiliței și Vlădnicuț. În anul 1956 comuna primește de la comuna Lespezi și satele Țintirim și Hârtoape, aflate și în prezent în componența sa. În anul 1964, în urma cererii locuitorilor din satul Stolniceni Ghițescu, denumirea satului şi inclusiv a comunei a fost schimbată în Vânători, fapt legiferat prin Decretul nr. 799/17.12.1964. Odată cu aceasta s-a schimbat și denumirea satului Țintirim în Poienița (în prezent cartier al satului Hârtoape din 1968). De asemenea, s-au unificat în 1968 şi satele Bâdiliţa si Criveşti, care deja formau o așezare compactă luând denumirea de Criveşti. În prezent, comuna Vânători, ca unitate administrativ – teritorială, are în componenţa sa satele Vânători, Criveşti, Hârtoape, Gura Bâdiliţei şi Vlădnicuţ, cu resedinţa în satul Vânători.
Partea de nord a comunei este așezată pe versanţii Dealul Prelucii, Chiciurea (Stolniceni), Dealul Bivolariei și Dealul Sărăturii continuandu-se spre sud – est în depresiunea dealurilor Corhana, Chilia și Pietrosul, de unde se desfașoară spre sud – vest pe o portiune de câmpie până la confluența pârâului Pietros cu Gherghina (Stolniceni), care străbate întreaga comună de la nord la sud. În partea sud – vestică este străbătută de râul Siret, care udă coastele satelor Gura Bâdiliței și Hârtoape. În partea de vest mai întalnim începând de lângă Siret: Dealul Corbului și Dealul Ruginei, apoi Dealul Peteru, Dealul Pietrei, Dealul Negrea și Coasta Bobeica. Teritoriul comunei este încins de un lanț de dealuri, cel mai înalt dintre acestea fiind dealul Chiciurea, în partea de nord a comunei, la o altitudine de cca. 525 m, continuându-se spre sud – est cu dealul Preluca si Pietrosul, apoi lanţul de dealuri este orientat spre sud, facând legătura cu dealurile Chilia, Corhana si Luminărele, ultimul pierzandu-se în albia râului Siret, la sud de satul Gura Bâdiliţei. În partea de vest a comunei şi în nordul satului Hârtoape se înalţă Dealul Peteru, Dealul Pietrei, Dealul Negrea şi Coasta Bobeica, care apără satul de vânturile puternice din nord. În partea de vest, teritoriul comunei este udat pe o porţiune de cca. 15 km de apele râului Siret, care primeşte la sud de satul Hârtoape apele pârâului Rugină, iar la sud de satul Gura Bâdiliţei primeşte toate apele de pe raza comunei, care se unesc la nord de acest sat la punctul “Frămuleasa” în Pârâul Bâdiliţa. Datorita stratului de humă care stă la baza celorlalte roci sedimentare, pe teritoriul comunei se manifestă alunecări de teren în anumite zone, cu predilecție în anii cu precipitații abundente. Satul Vânători, localitate de reşedinţă a comunei, este aşezat în partea nordică a teritoriului, pe versanţii dealurilor Chiciurea – la nord, Preluca si Pietrosul – la est, la nord de apele pârâului Gherghina (Stolniceni), primind, pe teritoriul satului , ca afluenti, pâraiele Saca si Bursucăria, apoi apele pârâului Gherghina (Stolniceni) se îndreaptă către sud spre râul Siret, unde se varsă dupa ce în dreptul satului Crivești primește apele altui afluent – pârâul Pietros, care strabate satul Crivești. Satul Criveşti, care se întinde pe o lungime de 5 km, este stăjuit pe ambele părți de coline orientate spre vest, cu un pitoresc unic prin pozitia lor. În partea de nord a satului se înalță Dealul Vladnic cu Piciorul Corbului, ce se prelungeşte spre est cu Chilia și Corhana, colinele având o altitudine de peste 450 m, acoperite odinioară de păduri de stejar și fag, sunt astăzi pașuni. Printre dealurile ce domină împrejurimile satului prin semeția lui este dealul Corhana, de pe care se vede până departe Ceahlăul, toată întinderea spre Roman și de la Pașcani spre Dolhasca şi Fălticeni. Satul Gura Bâdiliţei, aşezat în partea sudică a comunei, într-o zonă de podiș, în partea stangă a râului Siret, este străjuit în partea de sud – est de dealul Luminărele, iar în partea de vest se întinde până pe malul abrupt al râului Siret. Restul terenului se prezintă sub forma uni platou înclinat spre sud. Al treilea sat ca mărime este satul Hârtoape, fiind aşezat în partea de sud – vest a comunei, pe malul stâng al raului Siret, într-o zonă deluroasă: dealurile Peteru și Pietrei – la nord, Tolocilor – la est și Ruginei – la sud, constituie puternice matereze naturale. În partea de vest, satul este udat pe o distanță de cca. 10 km de apele râului Siret, care primește în partea de sud a satului și apele pârâului Rugina, care strabate satul de la nord spre sud est. Cea mai mică localitate este satul Vlădnicuţ, situat în partea de est a comunei, în depresiunea dealurilor Vlădnicuț, Runcului, Preluca, total acoperite de păduri de stejar, fag, carpen și plop. Ca vecini, comuna Vânători are la nord şi nord – vest – comuna Sireţel, la sud – o portiune din comuna Lespezi, la est și sud – sud – est – comuna Todireşti, iar la sud – vest – municipiul Paşcani. Cel mai apropiat centru industrial este municipiul Paşcani, situat la 25 km față de centrul comunei și la o distanță de 6 km de satul Gura Bâdiliței. Centrul de comună este legat de oraşul Paşcani prin drumul judeţean DJ 208N prin Lespezi, localitate ce se află la 8 km de Vânători. Legătura între sate se face prin drumuri comunale. Distanţele de la centrul satului Vânători până la celelalte localităti sunt: 5 km până la Criveşti, de 7 km până la Hârtoape, de 9 km până la Gura Bâdiliţei şi de 3 km până la Vlădnicuţ.
În timp localitățile comunei Vânători au trecut prin perioade de dezvoltare și regres, determinate atât de condițiile social economice, cât și de migrarea populației către oraș începând cu anii 1960 și către comună din anul 1990. Datorită politicii de urbanism practicate înainte de 1990 localitățile au suferit o reducere a intravilanului în condițiile unei migrări excesive a populației către orașe.
După anul 1990 se înregistrează o stagnare a migraţiei către oraș a populaţiei rurale, pentru ca în ultimii 3 ani să se înregistreze o migrare inversă de la oraş la sat, creşterea populatiei înregistrandu-se mai ales în centrul de comună. Centrele industriale şi întreprinderile mai apropiate sunt în Municipiul Paşcani (25km). Statiile de Cale Ferată mai apropiate sunt Lespezi, satul Heci (la 9 km de Vânători) și stația C.F.R. Paşcani (25 km). Dacă pe planul construcţiei de locuinţe s-a manifestat şi se manifestă încă o evoluţie, pe plan economic are loc o involuţie. Datorită descentralizării economice, precum şi datorită atribuirii terenurilor de pe teritoriile fostelor CAP – uri către cetățeni, activitatea economică a scăzut în sfera industrială, păstrandu-se cea din domeniul agriculturii şi a circulaţiilor şi serviciilor. Totodată, se manifestă o tendinţă de diversificare a activităților

Vremea

VÂNĂTORI, IAȘI VREMEA

Program de functionare

Luni-Joi: 08:00 – 16:30;
Vineri:   08:00 – 14:00;
Sambata, Duminica inchis

Program audiente

Primar:   Marți  10:00 – 12:00;
Viceprimar:  Joi    10:00 – 12:00;

Nume și prenume persoană responsabila inf. publice

Nechita Costel

Ultimele stiri din Judet

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support